Crede-ma ca stiu ce spun. Nu inteleg de ce ni s-ar intersecta drumurile fara ca noi doi sa ramanem impreuna.
Oriunde ma duc si orice fac nu pot sa nu vorbesc cu tine, sa nu astept momentul in care sa vorbim.
Am o dependenta crunta de tine.
Nu stiu sa traiesc fara tine , si daca la un moment dat am fost fericita si fara griji, acum nici macar nu pot sa ma gandesc la asta. Nu-mi pot imagina sa fiu in acelasi loc din nou.
Vreau o singura sansa sa fim iar impreuna. Nu am gresit atat de crunt ca sa n-o primesc.
Si suferinta din anii dinainte de a te intalni si toate cautarile pentru ce au fost, daca nu pentru tine...
Nu pot sa-mi imaginez nimic...nu vreau sa ma gandesc, nu as mai vrea sa vorbesc cu nimeni si sa fac nimic.
Te iubesc atat de mult inima mea, si cum mi-ai trimis si tu poza in care ai scris ca "In mintea ta esti doar tu" iti spun si eu asta acum...in mintea mea esti doar tu. Tu esti lumea mea si intreg universul si nu vreau sa fiu nevoita sa-mi construiesc un univers fals si o masca, un zambet fals, ca sa pot trai in continuare printre oameni.
"De-am fi nemuritori, tot am muri de dor,
Si lumea-i mai trista, fara noi,
Un nou inceput, e tot ce-as fi vrut,
Si plang, si sper si rabd si-ti cer sa iubesc...."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu